Cui ii plac diminetile? Mie in nici un caz...
Nu , chiar nu imi plac...mereu as mai dormi inca un pic, inca un pic...ce bine era in facultate..
Desi nici atunci nu-mi placea sa ma trezesc de dimineata stiam ca e doar un efort de o zi..stiam ca in ziua urmatoare ma voi trezi iar la pranz, imi voi deschide calculatorul si voi lenevi asa pana inspre ora 2 dupa amiaza...
Ce se mai schimba lucrurile..acum "trebuie" sa am trezesc, "trebuie" sa fiu la timp la serviciu - desi, va spun eu ca as mai un mai mare randament daca m-as trezi la 11...
Si mi-e chiar greu dimineata, mai ales de la un timp incoace de cand sunt singura parca nu ma mai pot motiva sa ma ridic din pat si sa incep o noua minunata zi...
Ma gandesc daca se va schimba ceva, daca azi va fi ziua cea mare..si asa trec zile, saptamani, luni...poate chiar ani. Tot ma gandesc ca odata cu trecerea timpului durerea va scadea in intensitate si de aceea fiecare dimineata o iau ca un nou inceput...
Exista anumite dimineti care imi plac...cele de la mare din vacanta, ma trezeam din placere mai devreme sa beau cafeaua (adesea inlocuita de 3in1) in aer liber, sa respir si eu ca omul...
Tare mult imi plac diminetile de vacanta, sunt asa relaxante si imi dau o senzatie extraordinara.
Ajung de unde am plecat, tare mult mi-as dori o dimineata de vacanta, o zi libera de la serviciu, tare mult mi-ar placea sa mai simt ce simteam odata dimineata...dar am mentionat ca maine e luni?
duminică, 10 februarie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu